România a atins un nou maxim istoric al datoriei publice în iunie 2025, depășind pragul de 1.040 miliarde de lei, echivalentul a 57,2% din Produsul Intern Brut. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată o creștere alarmantă care ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea fiscală a țării.
Evoluția îngrijorătoare a datoriei
Cifrele vorbesc de la sine. În aprilie 2025, pentru prima dată în istorie, datoria publică a României a depășit pragul psihologic de 1.000 de miliarde de lei (aproximativ 200 de miliarde de euro). Doar două luni mai târziu, în iunie, aceasta a crescut cu încă 40 de miliarde de lei, ajungând la 1.040,6 miliarde lei.
Pentru a înțelege mai bine această evoluție, iată cum arată creșterea datoriei în ultimii ani:
| An | Datoria publică (mld lei) | % din PIB |
| 2019 | 372,9 | 35,0% |
| 2020 | 498,6 | 46,6% |
| 2024 | 964,4 | 54,8% |
| Aprilie 2025 | 1.013,0 | 56,6% |
| Iunie 2025 | 1.040,6 | 57,2% |
Datele arată clar că datoria s-a aproape triplat în doar șase ani, de la 372,9 miliarde lei în 2019 la peste 1.040 miliarde lei în prezent. Mai mult, ritmul de creștere s-a accelerat dramatic începând cu 2024, când deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană.
Ce înseamnă practic pentru fiecare român
Tradus în termeni simpli, fiecare locuitor al României – copil, angajat sau pensionar– este teoretic îndatorat cu aproximativ 55.000 de lei (circa 11.000 de euro). Această cifră reprezintă datoria pe care statul român o are față de creditorii interni și externi, și care va trebui rambursată în viitor, cel mai probabil prin taxe și impozite.
Din totalul datoriei, cea mai mare parte – 856,5 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat (obligațiuni guvernamentale), în timp ce restul de 163,3 miliarde lei provin din împrumuturi directe de la instituții financiare internaționale.
Costul în creștere al împrumuturilor
O problemă și mai îngrijorătoare este creșterea costului de finanțare. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43% în primele cinci luni ale anului 2025, ajungând la 22,86 miliarde de lei, comparativ cu 16 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2024.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a avertizat că datoria publică s-a dublat în ultimii cinci ani și ar putea ajunge la 1.100 miliarde de lei (58,1% din PIB) până la sfârșitul anului 2025. Specialiștii trag un semnal de alarmă: în lipsa unei consolidări fiscale serioase, România riscă să piardă calificativul de investiții, ceea ce ar face împrumuturile și mai scumpe.
Cauzele creșterii
Principala cauză a exploziei datoriei este deficitul bugetar record din 2024 – aproximativ 150 de miliarde de lei – rezultat al cheltuielilor majorate în anul electoral, combinat cu venituri bugetare insuficiente și o economie care a stagnat (creștere de doar 0,8% în 2024).
Guvernul actual a implementat în iulie 2025 primul pachet de măsuri de redresare fiscală, inclusiv creșteri de taxe și înghețarea pensiilor și salariilor bugetare, pentru a încerca să frâneze această evoluție îngrijorătoare.
Ce urmează
Economiștii avertizează că, fără o creștere economică de peste 3% pe an și fără reducerea deficitului bugetar, doar dobânzile vor continua să crească datoria publică. Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, estimează că în 2025, doar serviciul datoriei publice va avea un impact de peste 2 puncte procentuale în creșterea datoriei ca procent din PIB.Surse: Ministerul Finanțelor, Europa Liberă, Euronews România Data: Octombrie 2025
